The Good, the Bad and the Ugly

The Good, the Bad and the Ugly (1966). Un super western american creat de un zeu italian al cinematografiei

Când zici western, chiar și în România, sunt trei nume care vin în minte: John Wayne, Clint Eastwood și Sergio Leone. Ultimii doi sunt legați și de filmul The Good, the Bad and the Ugly.
Titlu original: The Good, the Bad and the Ugly
1966 | Categorie de vârstă: 15+ | 2 h 28 min. | Aventură, Western
The Good, the Bad and the Ugly

Regia: Sergio Leone

Scenariul: Agenore Incrocci și Furio Scarpelli după o poveste de Luciano Vincenzoni și Sergio Leone

Distribuția: Blondie – Clint Eastwood, Tuco – Eli Wallach, Sentenza / Angel Eyes – Lee Van Cleef, căpitanul unionist alcoolic – Aldo Giuffrè, preotul Pablo Ramirez – Luigi Pistilli, șeriful – John Bartha, Maria – Rada Rassimov

Poți să vezi un singur film western în toată viața ta, iar dacă este The Good, the Bad and the Ugly (1966), atunci e tot ce trebuie. Clint Eastwood face un rol de excepție, iar duelul dintre cei trei și cum e pusă în scenă de Sergio Leone a devenit una definitorie pentru cinema și cum să transpui emoție fără cuvinte. Peste toate astea, coloana sonoră e asigurată de Ennio Morricone

Filmul Bunul, Răul și Urâtul – sau în original și italiană: Il buono, il brutto, il cattivo – încheie trilogia Dollars a lui Sergio Leone. A Fistful of Dollars (1964) și For a Few Dollars More (1965) sunt celelalte două, iar munca lui Leone e considerată definitorie atât pentru genul spaghetti western, cât și pentru cinematografie în general. 

Acțiunea din The Good, the Bad and the Ugly îi are în atenție pe Blondie (sau Omul Fără Nume) și Tuco, un bandit mexican. Cei doi fac o înțelegere: prăduitorul e predat autorităților, justițiarul încasează recompensa, apoi banditul e ajutat să-și recapete libertatea. Doar că Blondie are alte planuri și-l abandonează în deșert. Roata se întoarce și acum vânătorul de recompense ajunge să sufere aceeași soartă.

Lucrurile sunt complicate de un detaliu: aur dintr-un transport de război. E un moment numai bun să intre în scenă Sentenza, un bandit și mai nemilos care vrea banii. Doar că niciunul nu știe exact unde e averea, ci știu bucăți: unul știe unde e cimitirul în care a fost îngropat aurul, altul știe piatra funerară, dar nu cimitirul. Așa că cei trei sunt într-o relație de codependență. Într-un final, ajung la aur, dar și la un duel. E cea mai puternică scenă din acest film, una plină de tensiune construită de Leone cu atenție și inspirație. 

Până la urmă, Blondie îl omoară pe Sentenza și-i lasă o parte din aur și lui Tuco, dar blocat în deșert. 

Filmul s-a bucurat de succes încă de la lansare, dar și de multe recenzii negative. În timp, pe măsură ce a ajuns la noi și noi spectatori, a ajuns și să fie reevaluat și să-i fie reconsiderat locul în cinematografie. Povestea spusă cu Războiul Civil American drept background e înțesată de violență, umor negru și întorsături de situație mai mult sau mai puțin imprevizibile.

Trilogia Dollars, încheiată de filmul The Good, the Bad and the Ugly, a fost filmată oriunde, dar nu în America, în decorul clasic al filmelor western. Printre locații se numără studioul Cinecittà din Roma, Burgos, Colmenar Viejo, Granada, Almería, Spania sau Durango, Mexic. Și, în afara numelor mari din rolurile principale, majoritatea actorilor sunt italieni. Replicile lor au fost dublate în engleză înainte de lansarea filmelor. Și în ciuda titlului ultimului film, nu poți spune că vreun personaj e cu adevărat bun – sau rău. 

Dincolo de acțiunea filmului, sunt mai multe de spus despre filosofia lui Leone în timp ce l-a făcut. E posibil să te surprindă în filmul The Good, the Bad and the Ugly că ce văd personajele e ce vede și camera – și viceversa. Asta îi permite regizorului să își surprindă spectatorii cu diverse momente și personaje care apar din senin sau ca decorul să fie prezentat treptat, fără ca personajele să-l știe dinainte.

Ce mai trebuie spus despre film e că regizorul Sergio Leone se bazează masiv pe imagini pentru a spune povestea decât pe cuvinte. E o raritate, dacă îl compari cu filmele moderne. Iar odată cu The Good, the Bad and the Ugly Clint Eastwood a început să devină actorul și, mai târziu, regizorul recunoscut internațional. Iar cei doi au transformat Omul Fără Nume atât într-un star de film, cât și într-o stare de spirit, într-o expresie a vieții.

Total
0
Shares
Articolul anterior
Film The Shepherd

The Shepherd – Ultima Speranță (2023) îți arată că speranța moare ultima, chiar și când ești pierdut, deasupra mării

Articolul următor
The Creator

The Creator (2023): Războiul dintre om și inteligența artificială într-o producție mai relevantă ca oricând

Alte articole interesante